Copiii trebuie să se joace – câteva ore pe zi, pe cât posibil în mod autonom și fără a fi deranjați, împreună cu alți copii, atât în interior, cât și în aer liber. Cine crede că joaca este o pierdere de timp, o prostie fără sens sau o simplă joacă, se înșală. Joaca este cel mai de succes program de educație și dezvoltare, disciplina supremă a învățării și cea mai bună metodă didactică din lume! Află aici de ce este așa.
De Margit Franz, autoarea cărții „Astăzi ne-am jucat din nou – și am învățat multe!”
1. Jocul este o înclinație înnăscută a copiilor
Omul este un „Homo sapiens” și un „Homo ludens”, adică o ființă înțeleaptă și jucăușă. Jocul face probabil parte dintre cele mai vechi tehnici culturale ale omului. Omul împărtășește instinctul de a se juca cu multe alte mamifere. Deoarece evoluția a dat naștere acestui comportament, dorința de a se juca este adânc înrădăcinată în ființa umană. Niciun copil nu trebuie stimulat, motivat sau îndemnat să se joace. Pur și simplu se joacă – oriunde și oricând.
2. Jocul este o nevoie fundamentală a copilului
La fel ca mâncarea, băutura, somnul și îngrijirea, joaca este o nevoie fundamentală a omului. Pentru pedagogul reformist Maria Montessori, joaca este munca copilului. Când copiii se joacă, se dedică jucăriilor lor cu seriozitate și concentrare. Joaca este principala ocupație a copilului și, în același timp, oglinda dezvoltării sale. Joaca spontană stimulează procesele de învățare și dezvoltare ale copilului în multiple moduri.
3. Jocul aduce bucurie și distracție
Niciun copil nu se joacă cu intenția de a învăța ceva util. Copiilor le place la nebunie să se joace, pentru că le face plăcere. Ei se bucură de activitățile pe care le aleg singuri și de sentimentul de autonomie pe care îl experimentează în acest proces. Copiii sunt curioși din fire, iar curiozitatea este cea mai bună metodă didactică din lume. Ei încearcă neîncetat lucruri noi și acumulează astfel experiențe de viață valoroase. Învățarea prin joacă este o formă de învățare plăcută și holistică, deoarece implică toate simțurile – inclusiv așa-numitele „prostii”.
4. Jocul antrenează corpul
O funcție esențială a jocului activ este antrenarea unui corp încă tânăr. Mușchii, tendoanele și articulațiile sunt întărite. Se încearcă, se coordonează și se exersează secvențe de mișcare. În acest fel, se reușesc acțiuni din ce în ce mai complexe. Plăcerea mișcării devine motorul unei dezvoltări sănătoase, astfel încât să se poată forma percepția corpului, conștiința corporală, controlul asupra corpului, siguranța mișcărilor, rezistența și performanța. Depunerea efortului fizic și implicarea emoțională pun la încercare întreaga personalitate. Toate acestea favorizează dezvoltarea globală a personalității. În acest sens, paturile de aventură și de joacă pot aduce o contribuție importantă. Mai ales pentru că „antrenamentul” are loc zilnic și în mod natural.
5. Jocul și învățatul formează un cuplu de vis
Ceea ce la prima vedere pare o contradicție este, de fapt, o combinație perfectă, deoarece joaca reprezintă cea mai bună formă de stimulare pentru copii. Este forma elementară de învățare din copilărie. Prin joacă, copiii înțeleg lumea. Cercetătorii din domeniul jocului și al copilăriei pornesc de la premisa că, până la începerea școlii, un copil trebuie să fi jucat în mod autonom cel puțin 15.000 de ore. Aceasta înseamnă aproximativ șapte ore pe zi.
6. Jocul reduce stresul
Când îi observăm pe copii în timp ce se joacă, putem constata mereu că ei procesează impresiile prin joacă. În jocurile de rol sunt puse în scenă experiențe frumoase, plăcute, dar și triste, înfricoșătoare. Ceea ce joacă un copil are sens și semnificație pentru el însuși. Nu este vorba atât de mult despre atingerea unui anumit obiectiv sau rezultat. Mult mai importante sunt procesul de joc și experiențele pe care le poate acumula în timpul jocului, atât cu sine însuși, cât și cu alți copii.
7. Jocul este o formă de învățare socială
Grupul de joacă mixt, format din copii de vârste și sexe diferite, oferă un cadru optim de dezvoltare pentru învățarea socială. Când copiii se joacă împreună, este important să pună în practică diverse idei de joacă. Pentru aceasta, trebuie să se ajungă la înțelegeri, să se stabilească reguli, să se rezolve conflictele și să se negocieze posibile soluții. Nevoile personale trebuie lăsate deoparte în favoarea unei idei de joc și a grupului de joacă, pentru ca un joc comun să se poată dezvolta. Copiii tind spre legături sociale. Ei doresc să facă parte dintr-un grup de joacă și dezvoltă astfel noi comportamente și strategii care le permit să se integreze. Jocul deschide calea către sinele propriu, dar și de la „eu” la „tu” și la „noi”.
8. Jocul stimulează creativitatea
Prin joacă, copiii își creează propria realitate. „Nu se poate” nu există – imaginația bogată face aproape totul posibil. Imaginația, creativitatea și joaca sunt inseparabile. Activitățile ludice ale copiilor sunt atât complexe, cât și pline de inventivitate. Ele sunt reconfigurate în mod constant. În timpul jocului apar adesea probleme care trebuie rezolvate. Căutarea soluțiilor constituie o parte esențială a jocului. Această învățare prin descoperire reprezintă o apropriere activă a lumii în interes propriu.
9. Jocul depășește limitele
Jocul are o importanță deosebită pentru prietenii, precum și pentru contactele interculturale și interlingvistice. Grădinița este un loc în care diversitatea socioculturală prinde viață. Cheia întâlnirilor și a conviețuirii este jocul. Jucându-se, copiii se integrează în cultura lor și, tot jucându-se, intră în contact unii cu alții, deoarece în joc toți copiii vorbesc aceeași limbă. Deschiderea copiilor față de ceea ce este diferit și interesul lor pentru nou depășesc granițele și permit dezvoltarea unor noi modele de relaționare.
10. Jocul este un drept al copilului
Copiii au dreptul la timp liber, odihnă și joacă. Acest drept la joacă este consacrat în articolul 31 din Convenția ONU privind drepturile copilului. Comitetul ONU pentru drepturile copilului subliniază că joaca copiilor trebuie să se desfășoare în mod autonom și să fie mai puțin dirijată de adulți. Rolul instituțiilor de îngrijire de zi pentru copii este acela de a le oferi copiilor posibilitatea de a se juca nestingheriți în spații amenajate în mod stimulativ – atât în interior, cât și în aer liber. O pedagogie care încurajează jocul le permite fetelor și băieților să-și dezvolte competențele de joc și le oferă părinților ocazia de a observa cât de bine se dezvoltă copiii lor prin joacă.
Publicat pentru prima dată în revista „kindergarten heute” 10/2017, pp. 18-19
Astăzi, din nou, doar ne-am jucat
Manualul „Astăzi ne-am jucat din nou – și am învățat multe!”, scris de Margit Franz, bazat pe cunoștințe de specialitate și orientat în același timp spre practică, dezvăluie importanța jocului în viața copilului. Acesta îi ajută pe educatori să prezinte în mod convingător părinților și opiniei publice avantajele educaționale enorme ale unei „pedagogii pro-joacă”.
Despre autoare
Margit Franz este educatoare, pedagog social cu diplomă și pedagog cu diplomă. A fost directoare a unei grădinițe, colaboratoare științifică la Universitatea din Darmstadt și consilieră pedagogică. În prezent, lucrează ca expertă independentă, autoare și editoare a revistei „PRAXIS KITA”.